Zilele trecute, cu ocazia iesirii la rotitul cocosilor de munte, am avut ocazia sa experimentez una in cele mai rustice mancaruri. O tocana ciobaneasca. Eu i-am zis tocana a la Faraoane, deoarece stana unde am fost „cazati” era exact sub varful cu acelasi nume din Muntii Suhard.
Prepararea tocanei implica un ceaun (multumesc lui Cristi pentru ca l-a carabanit prin toti codrii), si un bucatar de cinste (noi din fericire l-am avut pe Ciprian). Deasemenea, e musai sa aveti un foc bun sub o capra de lemn ciobaneasca.
Prepararea se face in felul urmator:
Se toaca bine o slana afumata si se arunca la topit in ceaun. Se taie o ceapa in felii zbunghite care se calesc in untura reiesita. Se lasa pe foc atat cat sa macelaresti o pulpa de porc de lapte, dupa care se troneaza carnea taiata cubulete si se lasa la prajit. Peste se adauga cartofii taiati cuburi si cateva felii de carnat fumegat, pentru un gust cherchelit.
Se lasa la fiert si in ultimele 3 minute se adauga atata piper si usturoi cat sa scoata o raceala nepoftita.
La servire trebuie neaparat o palinca si neaparat cu margele (multumim Iulian). Deasemenea, fara niste comeseni de cinste, tot ce am scris mai sus e in zadar. Multumesc Liviu si Sergiu.
Iar celor care stau in scaun si citesc aceste randuri, le doresc din suflet o asemenea intoarcere la origini. Traiul intr-o stana este o experienta unica, de neuitat.
Vorba unui clasic in viata: poporul roman s-a nascut pe bata ciobaneasca.
[singlepic=179,320,240,,center]
[singlepic=181,320,240,,center]
[singlepic=178,320,240,,center]
[singlepic=180,320,240,,center]
yamiiii!Abia astept ,,sa mai crestem” si putem participa la astfel de iesiri giosanesti!
🙂
Va astept cu drag. Putem gati si biscuiti cu mere intr-o maniera ciobaneasca. 🙂